Revista Pescuitul și Acvacultura, publicație fanion a cercetării piscicole, la un nou număr

Anunțăm lansarea numărului trei al revistei Pescuitul și Acvacultura, ediție din august 2025, o publicație de referință dedicată celor implicați în domeniul pescuitului și acvaculturii, precum și tuturor pasionaților și cercetătorilor interesați de evoluțiile recente și tendințele din aceste sectoare vitale pentru economia și mediul înconjurător. Acest număr vine cu o ofertă variată de articole, studii și analize, menite să ofere cititorilor o perspectivă amplă asupra celor mai importante teme și descoperiri din domeniu, în contextul provocărilor actuale generate de schimbările climatice, presiunile antropice și noile tehnologii.

Unul dintre punctele forte ale numărului îl reprezintă rezultatele cercetărilor realizate în perioada 2020-2024 de către Institutul Național pentru Cercetare și Dezvoltare în Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (I.C.D.E.A.P.A.) din Galați. În paginile dedicate acestor rezultate, cititorii pot descoperi cele mai recente date și analize despre starea ecosistemelor acvatice, tendințele în capturile de pește și evoluția speciilor în condițiile actuale ale mediului. Aceste cercetări sunt esențiale pentru înțelegerea impactului presiunilor umane și pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de management durabil al resurselor acvatice.

Un alt articol de interes tratează impactul schimbărilor climatice asupra larvelor de crap, o specie de importanță economică și ecologică în România. În acest studiu, Liliana B. Athanasopoulos și colaboratorii săi analizează modul în care variațiile de temperatură și alte factori climatici afectează dezvoltarea și supraviețuirea larvelor de crap în condițiile actuale de mediu. Rezultatele acestui studiu sunt esențiale pentru adaptarea practicilor de acvacultură la noile realități ale schimbărilor climatice, precum și pentru conservarea biodiversității acvatice.

De asemenea, revista include un articol despre bunăstarea biologică a speciilor de pești crescuți în sisteme recirculante, precum Cyprinus carpio. În studiul realizat de Ionica Bejenariu și colaboratorii săi, se analizează starea de confort a acestor pești prin intermediul unor parametri hematologici, oferind astfel o metodă obiectivă de evaluare a bunăstării în condiții de reproducere controlată. În contextul creșterii sustenabile a populației de pești, aceste cercetări contribuie la optimizarea condițiilor de creștere și la reducerea stresului asupra animalelor, aspect crucial pentru succesul economic și ecologic al acvaculturii moderne.

Un alt studiu important se concentrează pe influența ingredientelor alimentare asupra creșterii și bunăstării Acipenser stellatus în sisteme recirculante. Echipa condusă de Anca Nicoleta Săvescu examinează cum anumite formule nutritive pot îmbunătăți performanțele de creștere și pot asigura o stare de sănătate optimă pentru această specie de sturion, vitală pentru industria icrelor și a caviarului. Rezultatele acestor cercetări pot conduce la dezvoltarea unor diete personalizate și eficiente, reducând risipa de hrană și impactul asupra mediului.

De asemenea, revista abordează un subiect de actualitate referitor la impactul presiunilor antropice asupra ecosistemului Mării Negre. În paginile dedicate, Angelica Dobre și colaboratorii analizează modul în care activitățile umane precum pescuitul excesiv, poluarea și dezvoltarea portuară afectează biodiversitatea și echilibrul natural al acestei zone maritime vitale. În contextul protejării ecosistemelor marine, aceste studii sunt esențiale pentru formularea unor politici eficiente de conservare și gestionare durabilă.

Un alt capitol important îl reprezintă cercetările privind influența parametrilor fizico-chimici, hidrobiologici și a consumului de hrană asupra sporului de creștere al Cyprinus carpio din cadrul Laboratorului Experimental de Cercetări Agropescărești de la Brateș. În studiu, realizat de Daniela Crăescu și echipa sa, se analizează modul în care condițiile de mediu influențează performanța de creștere a peștelui, oferind informații valoroase pentru optimizarea culturilor în condiții controlate și adaptarea lor la mediul natural.

Nu lipsesc din această ediție articole despre potențialul culturilor de acoperire ca soluție pentru conservarea resurselor de apă. Mihai Tudor și colaboratorii săi explorează modul în care aceste plante pot contribui la reducerea consumului de apă în culturile agricole și, implicit, la protejarea resurselor hidrice esențiale pentru acvacultură și agricultură. În același timp, studiul despre fertilizarea plantelor de măr în zona de sud-est a României, realizat de Mihaela Olaru și echipa sa, evidențiază modul în care gestionarea corectă a nutrienților poate crește productivitatea culturilor, contribuind la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol și acvacultural local.

În plus, numărul trei al revistei aduce în prim-plan o serie de articole și reflecții despre evenimentele recente, precum conferința online „Apa – suport al vieții”, un eveniment care a reunit specialiști și experți din domeniu pentru a discuta despre importanța resurselor de apă și despre strategiile de protejare a acesteia în contextul provocărilor globale. În cadrul acestei ediții speciale, cititorii pot găsi sinteze și concluzii ale discuțiilor, precum și propuneri pentru acțiuni concrete în vederea conservării și gestionării eficiente a resurselor acvatice.

Numărul trei al revistei Pescuitul și Acvacultura din 2025 reprezintă o resursă valoroasă pentru cercetători, practicieni, autorități și entuziaști, oferind o perspectivă actualizată și detaliată asupra celor mai importante teme și provocări ale domeniului. Prin articolele sale, publicația contribuie la promovarea cercetării științifice aplicate, la îmbunătățirea practicilor de acvacultură și pescuit și la promovarea unei gestionări sustenabile a resurselor acvatice, în contextul unui mediu în continuă schimbare.

Revista poate fi citită gratuit în format pdf pe linkul https://asas-icdeapa.ro/revista/